Aventura

De ce vreau să merg în Portugalia?

           

Acesta este titlul eseului cu care am participat la concursul din cadrul proiectului „Drumul spre succes”, concurs în urma căruia mi-am câştigat dreptul de a fi printre cei 12 elevi care vor pleca în luna octombrie în Portugalia în cadrul unui schimb de experienţă.

                                                       De ce vreau să merg în Portugalia?

 

             Acest eseu este scris de către un aventurier, un eseu despre pasiunea de a călători a unui copil cu spirit de aventură, a unui adolescent care doreşte să descopere locuri şi oameni, iar apoi să împărtăşească din experienţele sale…
            Sunt un curios. Curiozitatea mă împinge să fac lucruri nebuneşti, să accept provocări şi să mă aventurez în tot ceea ce viaţa oferă nou. De mic mă consider un aventurier gata oricând să înceapă un nou capitol al unei poveşti la finalul căreia să câştige zâmbete, să trăiască experienţe de neuitat şi să lege prietenii. Pentru aventurierul din mine, o călătorie reprezintă o sursă de inspiraţie pentru că atunci acesta are ocazia să se descopere şi să îşi cunoască limitele. Călătoria în Portugalia ar reprezenta începutul unei noi poveşti, o provocare în urma căreia acest aventurier vrea să se lase inspirat de frumuseţea locului în care „se termină pământul şi începe oceanul.”
            Fiecare ţară are misterul ei. Are ceva unic care aşteaptă să fie descoperit, acel ceva la care nu m-aş fi gândit înainte. O călătorie nu este nimic mai mult decât un mister care aşteaptă să fie desluşit. Aşa s-a născut un vis… visul de a călători şi a desluşi misterele sutelor de ţări de pe glob. Vreau să trec dincolo de magia cuvintelor din cărţile de geografie şi să trăiesc pe viu libertatea de a vedea ce se întâmplă mai departe de mine. Portugalia reprezintă unul din sutele de mistere care încă aşteaptă să fie desluşite, însemnând totodată continuarea călătoriei către împlinirea unui vis de călător.
            Să călătoreşti înseamnă să iubeşti, să descoperi, să te bucuri, să trăieşti fiecare zi cu o altă intensitate, să vezi oameni, să îi asculţi şi să îţi faci prieteni, poate pentru o viaţă. De aceea, gândul mi s-a dus la un alt motiv de a vizita Portugalia: oamenii. O astfel de călătorie ne arată cât de diferiţi suntem ca oameni şi cât de diferit gândim. Descoperim o cultură nouă, intrăm în contact cu oameni noi, schimbăm idei şi opinii, iar pe scurt, devenim mai deştepţi. O călătorie ne face mai deştepţi, o călătorie este o lecţie practică în care călătorul se descoperă pe sine, se autocunoaşte şi prinde încredere în el.
            Pentru că lumea este frumoasă şi plină de surprize, pentru că sunt un aventurier curios şi visător care se hrăneşte cu libertatea de a vedea ce este mai departe de el şi care are de împărţit în lume zâmbete, pentru asta vreau să merg în Portugalia!  
 

                Acestea fiind spuse, în luna octombrie voi mai bifa pe listă vizitarea unei noi ţări, Portugalia, vizită în care cu siguranţă voi împărtăşi cu voi experienţe şi multe multe fotografii! 😉                                                                                                                                                                                                                                                                                               Indiferent de destinaţie, călătoria mă face fericit! 

Anunțuri
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , , | 4 comentarii

9 lucruri care te vor nemulţumi pe litoralul românesc

    Litoralul românesc- locul ideal pentru un concediu sau pentru un weekend departe de căldura şi agitaţia din marile oraşe. Marea… cu farmecul ei aparte ne vrăjeşte. Litoralul pare neschimbat de la an la an. Pe ici pe colo doar câte un hotel renovat. Mamaia, perla litoralului românesc este singura care întinereşte, în timp ce Costineştiul pare că vara nu are somn. În rest e linişte… celelalte staţiuni parcă rămân repetente de la an la an. Poate că ăsta este farmecul lor, dar nemulţumirile turiştilor dezaprobă această idee. Iată ce te-ar putea nemulţumi:
 
       1.Condiţiile de cazare- Multe hoteluri au poze nemaipomenite pe internet. După ce ţi-ai luat bilet şi ai ajuns la faţa locului, s-ar putea să ai o mică surpriză…Îţi recomand ca înainte să îţi rezervi biletele de concediu să citeşti nişte review-uri de la hotelul ales.   
 
       2.Evită să alegi restaurantele hotelurilor- De obicei, aici servesc masa clienţii hotelurilor care au meniu fix sau au bonuri de masă. De cele mai multe ori preţurile sunt piperate, mâncarea nu este proaspătă, iar chelnerii sunt de-a dreptul fără chef. Din experienţa proprie: la masa de dimineaţă salamul era pus cu 2-3 ore înainte în farfurie (la meniul fix), cotletul era reîncălzit, feţele de masă erau schimbate o dată la 10 zile, chelnerii dublau preţul mâncărurilor plătite la 100 g.   
     
       3.Atitudinea comercianţilor de pe străzile staţiunilor- Ei vor face totul pentru ca marfa să fie vândută, deci fi atent! Dacă vrei baclava cu nucă, îţi vor spune că este cu nucă, chiar dacă baclavaua este făcută cu alune.   
 
       4.Rândurile ceauşiste de la autoserviri- Cu siguranţă unde mâncarea este bună şi ieftină este şi aglomeraţie. Depinde de tine dacă merită aşteptarea. Totuşi, dacă ai pretenţii îţi recomand un restaurant à la carte!
 
       5.Plajele aglomerate, şezlonguri goale- Cea mai mare parte a plajelor s-au privatizat, deci va trebui să-ţi plăteşti şezlongul şi umbreluţa dacă vrei să ai confort. Dacă nu, va trebui să te înghesui cu pătura pe plajele rămase încă neatinse şi neamenajate (asta dacă nu alegi să mergi la Vama Veche). Preţurile la şezlonguri sunt mari, dar suntem români şi avem dreptul de a negocia!   
 
       6.Românii iubesc bacşişul!- Se ştie! Dacă vrei o cameră cu vedere la mare, dacă vrei ca menajera să îţi schimbe prosoapele zilnic sau dacă vrei să nu te trezeşti cu locul tău de parcare ocupat, ar fi bine să laşi o mică atenţie…   
 
       7.Pustietatea din staţiuni- Excepţii: Mamaia, Costineşti, Neptun. Chiar dacă seara în Mamaia sau Costineşti este aglomeraţie mare, în staţiuni precum Saturn, Venus sau Eforie pluteşte liniştea, semn că litoralul nostru are staţiuni pentru toate vârstele.
 
       8.Spectacolele de pe litoral- Pe plajă vei auzi cu siguranţă în fiecare zi că urmează cel mai mai mareee şi reuşit spectacol al anului,cu artişti care mai de care…Mda… Mereu sunt doi sau trei artişti trecuţi pe afiş care uită să apară pe scenă. În locul lor îşi fac apariţia artişti surpriză de care probabil nu ai auzit. Cu toate acestea spectacolele sunt destul de reuşite.     
 
       9.Nu compara litoralul românesc cu altul!- Nu are rost. Litoralul nostru are farmecul lui chiar dacă rămâne repetent în faţa turcilor sau, din păcate, a bulgarilor.( Servicile fac diferenţa!)
 
         Cu toate acestea, de turişti nu ducem lipsă. Unii vin, alţii pleacă. Probabil aşa gândesc hotelierii şi comercianţii de pe litoral care îşi nemulţumesc turiştii. Dar acesta este litoralul nostru şi trebuie să ne mulţumim măcar că îl avem…
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Amintiri din Ţara Sfântă

                        Totul a început atunci când ne aflam în vacanţă în Antalya anul trecut cu familia. Doream să facem o excursie pentru a vedea împrejurimile Antalyei şi de aceea am vorbit cu agentul de turism care s-a ocupat de noi în perioada sejurului în Turcia.  Printre ofertele sale, gen Pamukkale, Phaselis sau o croazieră pe Marea Mediterană, am găsit şi oferta unei excursii de o zi în Israel, mai exact la Ierusalim. Nu am stat pe gânduri foarte mult timp deoarece era şansa de a ne îndeplini un vis deoarece ne doream de mult timp o excursie la locurile Sfinte ale Israelului.
                         Când am plecat cu avionul de la Bucureşti spre Antalya, nu mi-am imaginat nicio clipă că aş putea ajunge în Israel. A fost o şansă venită brusc şi o decizie pe care nu o regretăm deloc. Astfel, după 5 din cele 10 zile petrecute pe ţărmul Mediteranei, ne-am întors din nou pe aeroportul din Antalya, în plină noapte de iulie, de această dată cu o nouă destinaţie: Tel Aviv.
                          Am ajuns cu bine în Tel Aviv pe la ora 2 dimineaţa, iar de acolo am făcut o călătorie de 3 ore până în Betleem. O călătorie de 3 ore în care am călătorit 7 români într-un autocar plin cu ruşi şi din păcate nu am înţeles nimic deoarece ghidul era un rus. Ei bine, pe la ora 5 ne-am cazat într-un hotel modest în Betleem. De pe geamul de la etajul 2 al hotelului puteam observa sărăcia probabil datorată nesiguranţei din oraş. În tot oraşul patrulau maşini ale poliţiei israeliene. Plutea o atmosferă de nelinişte, în orice moment eram expuşi pericolului unui atac terorist. (Oraşul Betleem aparţine de teritoriul Palestinian). Ne-am odihnit puţin, iar dis de dimineaţă am luat micul dejun la restaurantul hotelului.
                           Imediat am început călătoria prin Betleem şi ne-am întâlnit cu ghidul nostru, un simpatic bătrânel stabilit în Israel de mai bine de 30 de ani. Am vizitat Biserica Naşterii Domnului, după care am parăsit zidurile Betleemului şi implicit şi teritoriul Palestinei. ( voi povesti într-o altă postare experienţele pline de emoţie de la ieşirea din Palestina).
Privelişte asupra Betleemului de pe balconul hotelului

Privelişte asupra Betleemului de pe balconul hotelului

                          Ne-am continuat excursia pe traseul: Ierusalim-Marea Moartă-Ierusalim. Marea Moartă m-a cucerit complet. Temperatura apei avea 40 de grade Celsius, iar nisipul era insuportabil de fierbinte. Temperatura aerului atingea 49 de grade Celsius (Mă întrebam cum rezistau nevestele de arabi îmbrăcate în negru pe o asemenea căldură)… Dar a meritat! Nu am crezut vreodată că o apă poate fi atât de sărată precum Marea Moartă şi că poţi să citeşti ziarul stând întins pe apă… Dar nici nu vreau să ştiu ce se întâmplă dacă ajungi cu capul sub apă…(o ştie mami bine :)) )
                           Cam 2 ore a durat îmbăierea în apa Mării Moarte. Ne-am întors apoi la Ierusalim şi am vizitat Mormântul Sfânt, iar spre seară ne-am spus o rugăciune la Zidul Plângerii. A fost extraordinar şi încă este faptul că am reuşit să ating preţ de câteva secunde mormântul Domnului sau că am ajuns să ating piatra în care a stat înfiptă crucea Mântuitorului pe Dealul Golgota. 
                             Am trăit o adevărată poveste, mi-am îndeplinit un vis şi nici acum nu îmi vine să cred că în locul din care izvoreşte Lumina Sfântă an de an, am stat câteva secunde şi mi-am putut spune o rugăciune. Restul sunt poveşti şi imagini…
Zidul Betleemului

Zidul Betleemului

Ierusalim

Ierusalim

Locul na;terii lui Iisus Hristos este marcat de o stea...

Locul naşterii lui Iisus Hristos este marcat de o stea…

Mormântul lui Iisus Hristos- se intră individual în încăperea mormântului pentru 30-40 de secunde

Mormântul lui Iisus Hristos- se intră individual în încăperea mormântului pentru 30-40 de secunde

Cimitirul Ierusalimului la care Iisus va coborâ la cea de-a doua judecată

Cimitirul Ierusalimului la care Iisus va coborâ la cea de-a doua judecată

Peisajul spre drumul către Marea Moartă...

Peisajul spre drumul către Marea Moartă…

Deşert...

Deşert…

Întâlnire cu Marea Moartă

Întâlnire cu Marea Moartă

Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Turism în România: Impresii de la Aqua Park Băile Felix

       aqua park president baile felix   La Băile Felix s-a deschis de curând primul şi unicul Aqua Park acoperit din staţiune. Unul dintre motivele pentru care am ales ca destinaţie staţiunea Băile Felix este acest Aqua Park President.
         Staţiunea avea nevoie de acest Aqua Park deoarece în timpul sezonului rece nu exista nici un ştrand acoperit, cu excepţia piscinelor deţinute de pensiuni sau de hoteluri. Aqua Park President încearcă să concureze cu celelalte Aqua Park-uri cu apă termală din Ungaria, dar prima mea impresie este că va mai trebui să treacă ceva timp pentru ca Aqua Park President să fie un bun competitor.
          Pe site-urile de turism, Aqua Park Băile Felix este prezentat ca având 13 bazine interioare şi 3 bazine exterioare. 13 bazine interioare pare mult, dar ajuns la faţa locului am observat că defapt bazinele au fost făcute pentru a atrage prin numărul lor mare. Aceste bazinepot fi numite lejer mini-bazine deoarece într-o zi aglomerată nu prea ai cum să înnoţi fără să stropeşti pe cineva. Iar dacă acel cineva este vreun mofturos căruia nu îi place apa, ti-ai făcut un nou prieten.        
             Apa nu are nicidecum temperatura scrisă pe tăbliţe. Este cam departe de o apă termală adevărată, mai degrabă o apă călduţă din care, odată obişnuit, este greu să ieşi afară deoarece nici temperatura din interior nu este foarte ridicată.
            La capitolul facilităţi te poţi bucura de tobogane, jacuzzi, reflexoterapie şi de alte elemente de hidromasaj. Dacă vrei să prinzi un şezlong liber, îţi recomand să te trezeşti de dimineaţă deoarece sunt foarte puţine şi sunt mereu ocupate de… prosoape.
            La capitolul servicii te poţi bucura de saună finlandeză, saună turcească şi de o mini-salină în mod gratuit. Contra-cost ai acces în zona VIP sau te poţi relaxa la sala de jocuri (bowling, tenis de masa, jocuri mecanice, sala de Squash, snooker).
            Preţurile în Restaurant şi la bar sunt destul de mari, dar sunt singurele locuri în care poţi servi ceva, având în vedere faptul că în cazul în care vrei să pleci, va trebui să plăteşti din nou intrarea în Aqua Park. Restaurantul este mai mult o autoservire, iar servicile acestuia cam lasă de dorit…
            Un lucru interesant şi bine gândit este ceasul pe care îl primeşti după ce achiţi intrarea în Aqua Park. Ceasul se va încărca cu valoarea de bani dorită (minim 10 lei) şi numai cu ajutorul acestuia se va putea cumpăra de la restaurant sau de la barurile din incinta complexului. Suma de bani necheltuită se va înapoia la ieşirea din Aqua Park. În acest mod nu va trebui să aveţi grija banilor. Tot cu ajutorul ceasului se va putea utiliza dulăpiorul de la garderobă, dulăpior alocat fiecărui ceas.
            În concluzie, pentru o zi însorită recomand Ştrandul Apollo. Aqua Park President merită şi el o şansă, cu toate că preţurile sunt mai mari, apa mai rece şi locul mai mic şi mai aglomerat. Faţă de restul ştrandurilor din Băile Felix, Aqua Park President câştigă prin faptul că este ceva nou şi prin diversitatea bazinelor (bazin cu valuri, bazin cu vârtej sau bazin cu apă sărată) şi a altor facilităţi (saună, tobogane).
             Tarife de intrare- adulţi: 45 lei/zi, 30 lei/ 3 ore
                                       -copii: 15 lei
 
aqua park president baile felix
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Turism în România: Mănăstirea Prislop, Jud.Hunedoara

           Nu pot să nu scriu despre un loc greu de descris în cuvinte, un loc asemănător unui colţişor de rai descoperit la sfârşitul săptămânii trecute în judeţul Hunedoara, în apropierea satului Silvaşu de Sus. Este vorba de Mănăstirea Prislop, o adevărată oază de linişte, un loc de reculegere, unde creştnii vin în căutarea lui Dumnezeu şi în căutarea liniştii sufleteşti.
              Este o dimineaţă de Duminică. Parcăm maşina undeva la 2 km de poarta mănăstirii, drumul fiind foarte aglomerat. Vedem autocare cu grupuri de turişti atât din ţară cât şi din străinătate. Agitaţia este mare, tarabele cu suveniruri şi bunătăţi de casă nu pot să lipsească din peisaj.
              Trecem de poarta mănăstirii şi ne cuprinde o stare de linişte, parcă am fi intrat într-o altă lume. Vremea ţine şi ea cu noi, iar soarele apare vesel dintre nori. Zărim chiliile călugăriţelor, iar pe parte stângă un vechi clopot singuratic. Atenţia zboară către clădirea mănăstirii, o clădire mică de piatră. Mulţimea de turişti aşteaptă să se închine în faţa Sfântului Altar, rândul fiind unul foarte numeros.
               Unul dintre motivele pentru care am ales să trecem pragul mănăstirii a fost acela de a atinge mormântul părintelui Arsenie Boca, un fost slujitor al mănăstirii, devenit Sfânt după moarte, ales de Dumnezeu să facă minuni. Atingându-se de mormântul lui Arsenie Boca, mulţi credincioşi au cunoscut vindecarea bolilor sau a necazurilor. Arsenie Boca a prezis moartea soţilor Ceauşescu, fiind omorât la ordinul Elenei Ceauşescu prin otrăvire.
                Prinşi de vraja minunilor făcute de Sfântul Ardealului, Arsenie Boca, căutăm mormântul acestuia. Mergem cca 300 de metri prin mijlocul pădurii pe o alee luminată noaptea de lumina felinarelor. Un peisaj calm de toamnă ne încântă privirile. Rândul de credincioşi era foarte mare, astfel că a trebuit să aşteptăm 2 ore pentru a atinge crucea mormântului părintelui Arsenie Boca, cruce care a adus vindecarea multor credincioşi. Mormântul era împânzit de florile aduse de credincioşi, în jur formându-se un adevărat paradis al florilor. Aşteptarea a meritat. În acele moment l-am simţit pe Dumnezeu aproape, am simţit o stare de linişte şi am uitat complet de toate problemele.
               La doar câţiva paşi distanţă, pe un drum îngust, am intrat şi în peştera Sfantului Ioan de la Prislop care se presupune că a trait aici în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Acesta şi-a săpat peştera într-o stâncă sub munte, asemenea altor sihaştri, dedicându-şi  viaţa lui Dumnezeu iar după moarte devenind făcător de minuni.
              La lăsarea serii am plecat de la Mănăstirea Prislop, cu mare bucurie în inimă. Am reuşit să văd lucruri absolut impresionante şi am realizat încă o dată ce mare este puterea lui Dumnezeu.
              Cu siguranţă, Mănăstirea Prislop este unul dintre obiectivele care trebuie să se găsească pe harta oricărui turist român, un obiectiv  care merită promovat, preţuit şi vizitat.
             Galerie foto:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Eveniment: Parada baloanelor cu aer cald 2012

                  În luna februarie am publicat un articol intitulat : „Aventură la Câmpul Cetăţii”. Am descris o aventură trăită în plină iarnă, într-un loc liniştit şi primitor, nu departe de staţiunea Sovata. M-am întors din nou la Câmpul Cetăţii, de această dată într-un sfârşit de septembrie.
                 M-am întors de această dată pentru un eveniment unic în România: Parada baloanelor cu aer cald. Şi mă simt norocos… Am avut ocazia să văd pe cer în jurul a 15-20 de baloane cu aer cald şi parapante. Un spectacol aerian deosebit de-a dreptul. Vedetele au fost însă baloanele, echipajele participante fiind din România, Ungaria, Serbia şi Cehia.
                Evenimentul, devenit deja tradiţie, s-a aflat la cea de-a şaptea ediţie, iar timpul a fost prielnic celor care s-au încumetat să facă o călătorie cu balonul. Dacă anul acesta timpul nu mi-a permis să fiu la înălţime, la anul voi adăuga cu siguranţă pe listă un nou mijloc de transport.
                Pentru cei care nu au putut participa anul acesta la eveniment, am avut grijă să surprind frumoasele momente în câteva fotografii…
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                                                                                                                                                                    
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , | 1 comentariu

Turism în România: Lacul Ursu, Sovata

   Vara îşi închide porţile curând, dar soarele promite să strălucească şi în luna septembrie! Astăzi propun o altă destinaţie turistică pentru zilele cu soare care au rămas: Lacul Ursu din staţiunea Sovata!
    Lacul Ursu s-a format în perioada 1875-1880 în urma unor alunecări de teren, fiind unicul lac helioterm din Europa.
   Apa din lac are efecte benefice terapeutice atât pentru problemele aparatului locomotor cât şi pentru problemele ginecologice.
    Apa sărată din lac depăşeşte temperatura de 40-50 de grade la adâncimea de peste 18 metri. La suprafaţă apa este mult mai rece, temperatura ajungând la 25-26 °C.
    Pentru a permite straturilor diferenţiate termic să se reaşeze, turiştii sunt obligaţi să părăsească lacul între orele 13-15. Un moment comic, deoarece în momentul în care se aude soneria, toată lumea aflată în apă începe să huiduie.
          Preţul unui bilet este de 20 lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii. Preţurile la restaurantul din incinta lacului sunt şi ele bine piperate, deoarece în cazul în care doriţi să părăsiţi incinta lacului, va trebui să plătiţi din nou taxa de intrare.
          Pe lângă faptul că între orele 13-15 scăldatul este interzis, mai există câteva inconveniente. Podeaua din lemn este foarte incomodă, deoarece nu sunt puse la dispoziţie şezlonguri. Scările de la intrare în lac sunt foarte aglomerate. În unele zone ale lacului există riscul de accidentare din cauza trunchiurilor de copac din apă.
          La capitolul plusuri adaug faptul că există mici bazine pentru cei care nu ştiu să înoate. Deasemenea, există duşuri, toalete şi cabine de schimb, totul fiind foarte cochet.
    De peisajul din jur nu are rost să mai vorbim, deoarece este unul magnific.
    Şi dacă Lacul Ursu nu te-a încântat, trebuie să ştii că la doar 1 km distanţă se află Lacul Aluniş.
 
 Alte staţiuni apropiate:
Câmpul Cetăţii -10 km (se poate ajunge cu mocăniţa)
Praid -15 km (ştrandul, Salina Praid)
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Jurnal de vacanţă: Turcia 2012

           Neaţa răsărit de soare!        
           Parcă astăzi m-am trezit cu un zâmbet mai zâmbăreţ ca niciodată. What a great  morning…! 
           În colţul camerei, o geantă cu roţi îmi face cu ochiul. 😉 Este timpul să arunc în ea nişte haine, ochelarii de soare, aparatul foto şi laptopul, deaorece în curând va trebui să mai rup o foaie din calendar.
           Iar luna iulie anunţă câteva lucruri interesante pentru mine, primul din ele fiind o vacanţă în plină vacanţă de vară. Destinaţia? Antalya, Turcia.
           La fel ca anul trecut, am ales aceaşi destinaţie pentru vacanţa de anul acesta. Apa caldă a Mediteranei, ospitalitatea turcilor sau bucătăria turcească sunt puţine din motivele  pentru care am ales din nou Turcia.     
          Încep cu o poză din vacanţa 2011…(Kemer,Turcia)
        Soarele de-abia a răsărit şi avionul a decolat din Aeroportul Henri Coandă din Otopeni. După 1.20 min, am aterizat pe Aeroportul Internaţional Antalya. Totul a fost în regulă, nu am pierdut nici un bagaj, mergem spre autocarul nostru cu numărul 3711, cu destnaţia SIDE.
     Distanţa aeroport-hotel a durat aproximativ 2 ore, relativ rapid (150 km), deoarece autocarul era condus de un „mic Schumacher” în variantă turcească.
       Hotelul nostru
       Înainte de a pleca în vacanţă, îmi făceam griji în privinţa viitorului hotel, deaorece privindu-l cu ajutorul Google Earth, mi se părea că era plasat în mijlocul pustiului. Dar cum socoteala de acasă nu este la fel cu cea din deplasare, ajuns la hotel, am realizat că m-am înşelat. Din camera mea de la etajul 5, nu văd altceva în afară de palmieri, banani, piscine şi cel mai important lucru… marea. Oh, yeah!
       Practic nimic de reproşat. Nici nu cred că aş putea reproşa cuiva ceva deoarece engleza merge foarte greu aici. Un lucru care m-a uimit de-a dreptul a fost momentul în care am văzut în parcarea hotelului maşini cu numere româneşti. Chiar dacă majoritatea turiştiilor sunt nemţi şi ruşi, limba română se aude destul de des în rândul turiştilor.

Amelia Beach Hotel Resort & Spa 5*

Amelia Beach Hotel- Seaside View

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                                                           
 
           
        Şi după un astfel de drum lung, am relizat că mi se făcuse foame…
        Ce e bun, oricui îi place! Mesele s-au ridicat peste nivelul aşteptărilor. De la fructe de mare, la grătare şi de la şunculiţe, la lubeniţe. All incusive… sau mai pe româneşte, mănânci şi bei ce vrei, cât vrei! Dacă nu vă pot da să gustaţi, vă pot lăsa să priviţi! 
        P.S: Cele mai bune sunt deserturile…

 

 

 

 
               
 
    
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
        Nici la capitolul distracţie nu am avut de suferit. Seară de seară… showtime! În amfiteatrul hotelului rulau spectacole destul de bine realizate: circ, spectacol de magie, dansuri tradiţionale, muzică live, bingo game… Către miezul nopţii, DISCO TIME. Bumţi bumţi… 😉
       Pe durata întregii zile, animatorii aveau grijă ca totul să fie o vacanţă plăcută şi relaxantă. Copii aveau un mini-club, unde desfăşurau diverse activităţi, erau pictaţi pe faţă, iar seara aveau propriul lor specacol în amfiteatrul hotelului. Era să uit de micul Aqua Park, reprezentat de patru tobogane, deschise în fiecare zi timp de trei-patru ore.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                   Dar tot ce este frumos, trece repede. 10 zile au trecut în zbor şi din nou m-am întors acasă. Mulţi m-au întrebat dacă merită aleasă Turcia… Eu zic că merită! Am fost pentru a doua oară în vacanţă acolo şi am rămas la fel de impresionat ca prima dată. Dar fiecare vacanţă, în orice loc ar fi ea, are farmecul ei ascuns…  
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , | 2 comentarii

Turism în România: Staţiunea Geoagiu-Băi

             De ceva vreme m-am întors din mini-excursia de la Geoagiu-Băi şi am rămas plăcut impresionat de staţiune. Geoagiu-Băi se află la cca 8 km nord de Orăștie și la 45 km nord-est de Municipiul Deva, fiind din anul 2008, o staţiune turistică de interes naţional.
            Principala atracţie a staţiunii este Centrul Turistic Băile Daco-Romane. Cunoscute încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“, băile termale se păstrează aproape în aceeași formă ca și în antichitate.
          Chiar dacă staţiunea are un aspect destul de vechi, strandul se prezintă în condiţii foarte bune, fiind renovat de curând. Majoritatea turiştilor vin la Geoagiu-Băi pentru tratament, deoarece apa este foarte indicată celor cu afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatism, nevralgii), afecțiuni ginecologice, boli de nuriție și metabolice, afecțiuni dermatologice, hepatită sau colicistită cronică. Factorul terapeutic îl constituie izvoarele minerale termale de la Geoagiu.
        Temperatura apei la izvor este de 29-33 °C, apa din bazine având o temperatură ceva mai mică.
        Turiştii au la dispoziţie trei bazine cu apă termală, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Capacitatea ştrandului este de peste 7000 de locuri, iar în incinta ştrandului, turiştii pot beneficia de terasă, restaurant, pizzerie, club, cabinet de masaj şi punct sanitar.
        Ştrandul mi se pare a fi unul foarte cochet, având şezlonguri, umbrele, tobogane, loc de joacă pentru copii şi chiar o trambulină, pentru cei mai curajoşi. Singurul lucru care m-a nemulţumit era calitatea apei, deoarece am fost nevoit să dau la o parte numeroase insecte şi crenguţe de brad aduse de vânt în bazine.
        La capitolul preţuri, situaţia se prezintă cam aşa: 20 lei un bilet pentru adulţi şi 13 lei pentru pensionari şi copii. Pentru a beneficia de reducere, pensionarii trebuie să prezinte cuponul de pensie. În week-end, preţul unui şezlong este de 5 lei/zi.  
        Orar de funcţionare: Luni-Vineri: 09-24, Sâmbăta: 09-04, Duminica: 09-21
 
 
 
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , | Lasă un comentariu

Vameşa şi mita

         Înainte de toate, vă spun un “Hristos a înviat!” tuturor. Au trecut sărbătorile, am luat Lumina Sfântă de la Ierusalim, deşi mulţi dintre aşa-zişii “credincioşi” au preferat să primească lumină direct de la reflectoarele din cluburi. În orice caz, mielul s-a cam terminat, gata cu forfota din magazine.
         Sfintele Paşti m-au prins prin Băile Felix împreună cu alte 6 persoane dragi. Vremea ne-a jucat ceva feste şi dacă soarele tot nu vroia să apară, am plecat să îl căutăm la vecinii noştri din Ungaria.
         Încă de când am intrat în Ungaria, am observat că ei au o agricultură mai evoluată ca şi în România, şosele evident mai bune şi dacă vorbim de curăţenia din ţara lor, trebuie să recunosc că sunt mult mai tari şi la acest capitol.
        GPS-ul ne-a condus spre Budapesta, capitala Ungariei, o capitală la fel de curată şi bine pusă la punct. Ne-am învârtit puţin prin Budapesta, încântaţi de ceea ce am văzut şi în final ne-am întors spre “dulcea” noastră Românie.
         Cireaşa de pe tort vine însă la final şi dacă nu ar fi apărut aş fi crezut că ţărişoara asta numită Ungaria, o ţară mică, fără prea multe peisaje care să-ţi taie răsuflarea şi care totuşi câştigă bani frumoşi din turism chiar şi în condiţiile în care în care locuitorii acesteia pot vedea marea doar în poze, poate fi un exemplu bun pentru România. Fals!
          Bun… părăsim Ungaria prin Vama Borş. De departe ne sare în ochi o tanti machiată strident, care la început ne-a dat impresia că are cu totul o altă meserie decât cea de vameşă. Tanti aceasta ne cere permisul, talonul şi buletinele pe o română foarte stâlcită. Nimic în neregulă până aici… dar următoarele ei trei cuvinte au arătat prostia, nesimţirea şi lăcomia ei pentru bani. Pe o limbă româno-englezo-maghiară, tanti vameşă a spus cam aşa: “mare problem şofer” arătând o fisură în parbriz, o fisură pe care vameşul român nici nu s-a chinuit să o găsească.
             Orice problemă trebuie rezolvată cumva şi i-am oferit vameşei 500 de forinti (undeva la 7,5 lei). Când a văzut vameşa cei 500 de forinti şi-a căscat nişte ochi mari, oricum erau mari, crezând probabli că vrem să ne batem joc de ea.
            În continuare conversaţia a sunat cam aşa:
               “ Mare problem şofer, mare problem, minim 20 de EURO”, spune ea, parcă mai plictisită şi mai fandosită.
              “ Nem EURO tanti, forinti, mennyi forinti?”, îi explicăm vameşei care nu înţelegea sau mai bine zis nu vroia să înţeleagă ce vroiam de la ea.
              “ Ah… mare problem şofer, 5000 forinti!”, răspunde ea într-un final, extrem de abătută şi nevinovată.
               Deci întâmplarea aceasta este una din miile de acest gen. Mă întreb oare ce sumă de bani a primit tanti vameşă în acea noapte, pentru că dacă nu era fisura din parbriz, era altceva şi dacă nu era altceva, probabil culoarea albă a maşinii noastre nu era pe placul ei sau cine ştie ce…
               Să nu-i uităm nici pe vameşii români, pentru că se ştie că şi ei sunt foarte inventivi şi deştepţi şi în plus sau scris mult prea multe despre ei.  
               După aceste lucruri ideea spaţiului Schengen care va elimina complet vămile dintre statele membre UE, mi se pare excelentă. Dar până România va adera la acest spatiu Schengen, va mai trece ceva apă pe Dunăre şi vameşii îşi vor mai băga în buzunar “ceva” EURO.
                Mare problem… Problem mare!
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Turism în România: Aventură la Câmpul Cetăţii, Mureş

     Localitatea Câmpul Cetăţii se află la 45 de km de oraşul Târgu Mureş şi la cca 13 km de staţiunea Sovata. Numele localităţii vine de la fosta cetate de lângă sat.
     Nu are rost să vorbim despre satul în sine, deoarece după ce trecem de sat, intrăm într-o zonă cu un potenţial turistic foarte mare. Nici nu este de mirare deoarece dacă ne referim la peisajul din jur este mult prea puţin să îi atribuim adjectivul frumos.
 
    
 
 
      Mergând spre Sovata, observăm un indicator la stânga care indică o localitate cu un nume interesant aflată la o distanţă de 5 km. Nici nu trebuie să o luăm la stânga pentru a zări încă de pe acum cabanele care ne vor însoţi la tot pasul.
 
 
 

                                                                                  Şi începem…

             
               Primul lucru care atrage atenţia este un cap de mistreţ aflat la poarta unui restaurant… Aici suntem invitaţi a servi o tocănă de mistreţ, ceva unic în această zonă.     S-ar putea să fim ispitiţi şi de un miros proaspăt de pâine de casă, deoarece aceasta este gata scoasă din cuptor şi servită celor care au comandat-o cu ceva timp în urmă. Specificul zonei însă rămâne păstrăvul…
        
 
 
 
                Plecăm mai departe şi după ce traversăm râul Niraj, observăm o tăbliţă din lemn care ne urează un “bun venit” la Câmpul Cetăţii.             
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
         Admirăm peisajul care este din ce în ce mai impunător, iar cabanele din ce în ce mai dese.Trecerea de la nou la vechi se face brusc, odată cu intrarea în sat, unde întâlnim un peisaj rural extrem liniştit şi prietenos.
   
 
     
 
 
 
 
 
 
 
 
 
   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
      Restaurantul History ne introduce într-un cadru istoric şi parcă nici nu ne mai vine să credem că acum ceva timp admiram cabanele pline de stil din jur.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
        Următorul popas… Nomad Camp, primul camping Nomad din Europa, unde iurtele ne fură privirea…
  
           
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
         În final constatăm că ne este foame, asa că o luăm la dreapta, trecem un mic poduleţ şi întâlnim un han pescăresc, unde trebuie să recunosc că am servit cel mai bun păstrăv din zonă. Ajuns aici, te învăluie liniştea pescarilor care scot păstrăvii din bazin rând pe rând.
 
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
       Nici nu ştiu cum, dar seara a venit repede şi suntem pregătiţi de plecare, nu înainte de a cumpăra un mic suvenir de la o tarabă din faţa pescăriei.
        Posibilităţiile de cazare sunt multe datorită numărului foarte mare de cabane.
        Iar dacă nimic din cele de mai sus nu v-au convins, atunci poate o plimbare cu mocăniţa vă va convinge. Inaugurată în scop turistic, aceasta îşi aşteaptă turiştii  pe traseul Câmpul Cetăţii- Sovata.
 

Parada baloanelor la Campul Cetatii

 
 
 
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Turism în România: Pârtia Havas Bucin, Harghita

 
             Dacă tot se încumetă a ninge atât de mult, de ce să nu privim partea plină a paharului? Zăpada care a căzut din abundenţă zilele acestea, a făcut ca pârtiile să devină excelente pentru schi!
            Destinaţia? Pârtia Havas Bucin!
            Pârtia se află la 30 km de oraşul Gheorgheni  şi la aproximativ 20 km de staţiunea Praid (staţiune cunoscută datorită Salinei Praid).
             Drumul spre pârtie este destul de greu, mai ales în condiţiile de ninsoare puternică, dar utilajele işi fac destul de bine treaba.
              Ajungem la pârtie(150 m de şoseaua principală)… peisajul este plin de brazi. Absolut minunat!
             O pârtie de 1200m şi una de 400m, ambele de nivel de dificultate uşor, sunt pârtiile care sunt puse la dispoziţia turiştilor. Ambele pârtii sunt dotate cu instalaţie teleschi. În plus este amenanjată o pârtie mai micuţă, special pentru cei mici.
              Pe lângă cele două pârtii, există şi posibilitatea parcurgerii unui traseu alăturat pârtiei mari. Un traseu frumos, îngust ce este drept, unde la un moment dat se formează un tunel de brazi.
             La cabana de la baza pârtiei, se poate servi un ceai cald, un pahar de vin fiert sau orice altă susă de a prinde energie, la preţuri OK.
             Preţul unei urcări cu teleschiul este de 4 lei, iar un abonament pe întreaga zi costă 40 lei. Copiii plătesc doar 2,5 lei pe urcare şi 25 de lei pentru un abonament. Pentru închirierea echipamentelor de schi şi snowboard, preţul este de 35 de lei pe zi.
               Programul pârtiei este însă destul de scurt deoarece nu există insalaţie nocturnă pe nici o pârtie. În plus, pârtia este deschisă doar în weekend între orele 10-17.
              Şi cum orice lucru are părţi mai puţin bune, nici la Pârtia Havas acestea nu puteau să lipsească. O uşoară lipsă de organizare mai ales în zilele de duminică, când rândul la teleschi este destul de mare. Bineînţeles că se găsesc oameni care nu văd sau nu vor să vadă coada rândului şi manifestă o lipsă totală de respect înaintând în faţa celorlalţi. Deci, la această lipsă de organizare contribuie în mare măsură şi turistul…  Un alt minus este personalul care ar trebui să ajute turistul la urcarea pe teleschi, însă prea puţin se încumetă să o facă…
            Pe lângă Pârtia Havas, la distanţă de cca 2 km se află alte două pârtii:
                    PÂRTIA BOGDAN- 750 m lungime, teleschi, dificultate medie
                    PÂRTIA BUCIN-  400 m lungime, teleschi, grad de dificultate uşor + o pârtie de sanie.
             După părerea mea, Pârtia Havas este cea mai bună pârtie dintre cele trei din zonă , excelentă pentru un schi plăcut şi de ce nu pentru iniţierea în acest sport.
               Şi dacă tot este iarnă… de ce să nu profităm de ea?
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
                                 
                                                                                            site pârtie: http://bucsin.ro/
Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Turism în România: Pârtia Topliţa, Harghita

      Spuneam că la cca 10 km de Borsec, se află oraşul Topliţa, o altă alternativă pentru schi.
      În zilele ce au trecut, a nins frumos… din abundenţă. Am sacrificat astfel o zi din anii de liceu şi am dat o fugă pe pârtie la Topliţa.
        Pârtile de la Topliţa, două la număr, se bucură poate de cea mai bună promovare din zonă. Nici nu este de mirare că în fiecare weekend, turiştii  din Harghita şi judeţele învecinate i-au cu asalt pârtiile.
         Pârtia Măgheruş(460m), de dificultate medie şi Pârtia Bradul(1200m),de dificultate uşoară, sunt pârtiile la care turiştii îşi petrec timpul liber în căutarea distracţiei şi a bunei dispoziţii.
        Am găsit acolo două pârtii foarte late şi îngrijite, dotate cu două instalaţii de teleschi. De asemenea atât la baza pârtiilor căt şi în vârful acestora, se află aşa numitele schi-baruri.
         Pârtiile sunt deschise zilnic de la ora 10 la 18,ambele pârtii fiind dotate cu instalaţie nocturnă. Deoarece în cursul săptămanii pârtia nu este foarte aglomerată, funcţionează doar un teleschi.
         Am întâlnit un personal care ajuta turiştii atât la urcarea, cât şi la coborârea de pe teleschi. Nimic de reproşat în această privinţă. Nota 10!
          Preţurile sunt accesibile… 40 de lei un abonament pe durata unei zile întregi. Chiar dacă nu aţi reuşit să efectuaţi toate urcările plătite, acestea sunt valabile până la terminarea sezonului de schi, cu condiţia de a nu pierde sau a deteriora cartela de acces.
          Spre deosebire de pârtiile de la Borsec, preţurile de la schi-baruri sunt cu mult mai aproape de valoarea lor normală.
          Din vârful pârtiilor se observă o panoramă extraordinară a oraşului Topliţa iar peisajul este unul superb, datorită pădurilor de brazi din jur.
            Cei care nu se încumetă a încerca acest sport sau pur şi simplu doresc doar să privească atmosfera de pe pârtie, se pot încălzi la baza acesteia, unde este amplasată o sobă micuţă.
           Mi-a fost destul de dificil să găsesc părţi mai puţin bune. Doar zona de aterizare a Pârtiei Măgheruş, care este mult prea mică şi faptul că în weekend intervine şi o uşoară aglomeraţie la cele două teleschiuri pot fi două aspecte negative pentru pretenţioşi.
            Am fost la Topliţa şi am rămas foarte mulţumit. Cu siguranţă voi profita de sezonul rece, iar zilele de iarnă mă vor prinde din nou la Topliţa.
            S-a dat startul la schi şi în sezonul 2012-2013!

site pârtie:  http://www.skilive.eu

Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Turism în România: Pârtia Borsec, Harghita

       Pârtia Borsec, Harghita

        În  weekend-ul  ce tocmai a trecut, am bifat pe listă o nouă destinaţie pentru schi. Este vorba de pârtiile de la Borsec, inaugurate în luna decembrie 2010.
        Investiţia cuprinde 2 pârtii de dificultate medie şi o pârtie cu nivel de dificultate dificil. Pârtia principală, Pârtia Speranţa(630m), a fost din păcate singura pe care s-a putut schia, datorită lipsei de zăpadă.  
         Pârtia este îngrijită, are instalaţie nocturnă, un teleschi, 2 tunuri de zăpadă şi maşină de bătătorit zăpada. Zona de aterizare a pârtiei este mare şi lată.
         La capitolul părţilor mai puţin bune şi chiar enervante este faptul că teleschi-ul are capacitatea mult prea mică fiind nevoit să facă faţă tuturor celor 3 pârtii. În caz de aglomeraţie pentru o tura cu teleschiul se poate aştepta chiar şi 15-20 de minute.
          La fel ca pe majoritatea pârtilor din România, personalul care ar trebui să ajute schiorii la urcarea pe teleschi, priveşte  cu mâinile în buzunar cum câte un braţ al teleschiului loveşte în cap pe câte un turist. Nu putem să cerem însă mai mult…!
          La capitolul părţilor care m-au nemulţumit, aş putea trece şi porţiunile de gheaţă prezente pe pârtie, dar să lăsăm acest lucru totuşi în vina naturii.
          Preţurile pe pârtie mi s-au părut cam piperate… un pahar de ceai ajungând la 3,5 lei.
          Spuneam că pârtia este frumos amenajată, cu băncuţe şi cu măsuţe din lemn. De asemenea, la ora 14, pârtia se închide pentru o jumătate de oră pentru curăţarea sa.
           Preţurile la teleschi sunt acceptabile însă… 25 de lei abonamentul pentru o jumătate de zi sau 40 lei abonamentul pentru întreaga zi. Preţul unei urcări este de 4 lei. Cei care profită sunt locuitorii oraşului Borsec, care vin la pârtie seara şi pot pune mâna pe un abonament de la cei care părăsesc pârtia mai repede.
           De asemenea, la cca 20 de km se află şi pârtiile din Topliţa, o altă alternativă pentru schi.
           Chiar dacă nu se compară cu nivelul pârtilor din Austria, Pârtia Borsec rămâne o alternativă pentru evitarea aglomeraţiei de pe Valea Prahovei.

Categorii: Aventura | Etichete: , , , , , , | 2 comentarii

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: